22 august 2011

Istoria biofeedback-ului


Biofeedback-ul, sau biorezonanţa, are rădăcini adânci în istoria omenirii. Iată câteva date:

5 î.e.n.
  • Filozofii greci Leucip şi Democrit propun teoria conform căreia materia este alcătuita din particule minuscule, indivizibile, pe care le-au numit atomi, din limba greacă “a-tomos (indivizibil)”, această teorie fiind valabilă şi pentru corpul uman.
  • Medicii Greciei antice descoperă că impulsurile electrice emise de anghila electrică în băile clinice pentru picioare uşurează durerea şi produc o influenţă favorabilă asupra circulaţiei sângelui.
46 e.n.
  • Medicii Largus şi Dioscorides înregistrează rezultate substanţiale terapeutice cu curenţi electrici în tulburări circulatorii şi în managementul durerii cauzate de nevralgii, dureri de cap, şi artrită.
1700
  • Mulţi medici europeni utilizează curenţii electrici controlaţi de la generatoare electrostatice pentru numeroase probleme medicale care implicau durere, traume şi tulburări circulatorii. De asemenea, în această perioadă, sunt consemnate de către presedintele S.U.A. Benjamin Franklin procedeele de alinare a durerii prin utilizarea curentului electric pentru simptomul său de “umăr îngheţat”.
1840
  • Se pun bazele primului departament de terapie electrica in cadrul Spitalului Guy, conform insemnarilor Dr. Golding Bird. Descoperirea electrica a GALVANO conduce la utilizarea impulsurilor mecanice a curentilor Galvanici.
1860
  • Descoperirea Corpului Electric de Michael Faraday, conform căruia electricitatea este utilizată peste tot în jurul corpului. Nervi speciali sunt realizaţi din celule numite neuroni care transportă semnale electrice către creier de la fiecare parte a corpului şi de la creier către toate părţile corpului. S-a demonstrat de asemena că aceşti nervi pot transporta energie electrică şi dintr-o parte a creierului la alta. În general, acesta este modul în care creierul nostru ne ajută să obţinem informaţii din simturile noastre, procesele de informaţie şi ne ajută să ne controlăm muşchii şi organele. Istoricii de ştiinţă se referă la Faraday ca fiind unul dintre cei mai buni experimentatori din istoria ştiinţei.
  • Tot în această perioadă încep stimulările faradice. Bristow dezvoltă bobina Bristow, folosind principiul electro-magnetic a lui Faraday de control a tensiunii energiei electrice.
1870
  • Thompson descoperă prima parte componentă a atomului: electronul, o particulă cu o sarcină electrică negativă.
1891
  • Nikola Tesla prezintă un studiu în publicaţia “Electrical Engineer”, cu privire la aplicaţiile medicale a curenţilor de înaltă frecvenţă. El observă că, atunci când organismul este străbătut de curent alternativ peste o anumită frecvenţă, organismul percepe căldură.
1905
  • Einstein confirmă teoria lui Plank, conform căreia energia luminii este determinată de frecvenţa sa, unde E = hf.
1910
  • Aproximativ 50% din medicii din S.U.A. utilizează electro medicina în practica lor de zi cu zi.
1920 – 1930
  • Dr. Royal Raymond Rife înregistrează câteva realizări spectaculoase în medicină şi biologie folosind frecvenţa.
1920 – 1960
  • Cercetări extensive de Bio-energetică şi de biofeedback a savanţilor Rife, Tesla şi Miller. Biofeedback-ul bioenergetic este studiat ca efecte a semnalelor electrice pe vindecarea rănilor şi defecte.
1929
  • Lakhovsky publică cartea sa “The Secret of Life”. Conduce studii şi conchide că celulele posedă rezistenţă, capacitate, inductanţă şi şi funcţionează ca circuite rezonante armonice, capabile să rezoneze la o frecvenţă de rezonanţă când sunt expuse la o gamă de frecvenţe.
1944
  • Schrödinger scrie “Ce este viaţa?”, carte care conţine o discuţie de negentropy (lucruri ce devin mai mult în ordine) şi conceptul unui complex molecular ce conţine codul genetic pentru organismele vii. În cartea sa, el scrie că ADN-ul şi astfel biologia este Quantică în natura ei, nu termodinamică.
  • Potrivit memoriilor lui James D. Watson, ADN-ul, Secretul Vieţii, cartea lui Schrödinger l-a inspirat pentru a cerceta gena, care a dus la descoperirea structurii ADN-ului dublu helix.
1950
  • Cu investigaţiile Dr. Reinhold Voll încep studiile de evaluare a reactivităţii electrice. Voll a putut a măsura schimbările în rezistenţa pielii la punctele de acupunctură şi să demonstreze că organismul electric reactionează la lucruri de care are nevoie şi, la rândul său, este capabil să reacţioneze la lucrurile care îi sunt dăunătoare.
1955
  • Dr. James Pershing Isaacs lansează lucrarea sa despre “Complementaritatea în Medicină”, şi defineşte biologia ca Quantică. Werner Heisenberg scrie o introducere.
1959
  • Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat lui Jaroslav Heyrovsky “pentru descoperirea şi dezvoltarea metodelor voltametriei polarografice de analiză”. Acest lucru dovedeşte faptul există o semnatură energetică a unui câmp voltametric în jurul tuturor elementelor.
1970
  • Stimularea electrică transcutanată a nervilor (TENS) este recunoscută ca o metodă viabilă de gestionare a durerii de către Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor din America (FDA). Multe companii americane încep producţia de dispozitive TENS. Este dezvoltat astfel stimulatorul cardiac.
1985
  • Becker publică lucrarea “Corpul Electric”. Teoriile sale provoacă înţelegerea mecanicistă a corpului stabilită până atunci. Cu aceste constatări de cercetare, el este capabil de a dezvăluie indicii care să conducă la o mai bună înţelegere a procesului de vindecare pentru teoria prin care energia electrică este vitală pentru viaţă. Prin aceste cercetări, Becker a explicat de ce oasele normale vindecă şi care sunt motivele pentru care oasele nu reuşesc să se vindece în mod corespunzător. Experimentele sale au studiat regenerarea după leziuni şi amputarea membrelor, suspectând câmpurile electrice ca rol important pentru controlul procesului de regenerare, prin simpla schimbare a tensiunii de tăiere în cazul amputărilor.
1988
  • FDA înregistrează dispozitivul Voll de electro-acupunctură, utilizat în medicina energetică. (Dispozitivul Voll efectua masurători dimensionale de rezistenţa a pielii).
1989
  • FDA înregistrează Xrroid, dispozitiv biofeedback trivector 3D dezvoltat de profesorul Nelson pentru măsurători voltametrice.
2010 – prezent
  • Mii de medici şi cercetători medicali din întreaga lume investighează medicina electro şi biofeedback ca alternative eficiente la metodele tradiţionale de tratament. Acestea sunt căi care să conducă la noi posibilităţi pentru tratarea unor afecţiuni ca leziuni ale măduvei spinării, restaurări musculare, regenerarea nervilor, stimularea creierului, tulburări ale vezicii urinare, boli de inimă, tumori, şi alte boli cronice şi tulburări catastrofale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu